Copilaria

Cu siguranta  ca, mai devreme sau mai tarziu, toata lumea doreste sa redevina copil macar pentru o zi. Eu nu prea am fost un copil cuminte. Ma bateam cu copiii de prin fata blocului, spargeam geamuri cu mingea, ma cocotam in tot felul de pomi, trageam cu cornete in trecatori… Nu veneam la masa cand eram strigat si jucam fotbal toata ziua in spatele blocului. Si totusi mi-e dor de timpurile acelea. Ce frumos era!

Nowadays copiii nu mai bat mingea, nu se mai urca in pomi, nu se mai bat cu cornetele. In schimb joaca Counter Strike, socializeaza pe hi5 si comunica prin mesaje scurte pe twitter. Telefoanele mobile si telecomenzile sunt ceva de care nu se mai pot lipsi, iar Internetul este ca aerul pentru ei. Asta este, timpurile se schimba, oamenii se schimba…Normal ca si modelele comportamentale si modul in care ne petrecem timpul liber se schimba.

Generatia Y (sau Milleniums) cum este numita generatia pustilor actuali este poate cea mai “avansata” de pana acum. Iar cand vor patrunde in administratie si in companii vor impune modelul lor. Nu spun ca e rau, nu spun nici ca e bine. Sper doar sa faca ceva bun cu lumea asta. Insa…

Un lucru se pierde: copilaria.